Cine ar trebui să fie implicat în protejarea patrimoniului?
- Produs de
- Asociatia Perseidele
- Autori
- Marioara Pascu, Ileana Patru- Stupariu
Exemple video
-
Tradiția nu va supraviețui trecerii a două generații în care a fost neglijată
Participanții la proiectul HEART discută despre modul în care patrimoniul imaterial poate fi pierdut, chiar dacă obiectele tangibile rămân, dacă nu există persoane care să transmită cunoștințele intangibile legate de aceste obiecte.
-
Victoria Ghilaș — purtătoare de cuvânt a artistului
De mai bine de 20 de ani, artista populară Victoria Ghilaș pictează mobilier în stil tradițional săsesc. Un artist cu un portofoliu artistic complex. Să o ascultăm!
-
Vizită la atelierul Mobilapictata.ro
Vizitam atelierul Mobilapictat.ro din Cisnadioara, unde tamplarii lucreaza lemnul, iar pictorii ii dau culoare. Din mâinile lor iese mobilierul pictat, o veche tradiție populară a sașilor transilvăneni.
Responsabilitatea conservării, protejării şi salvării patrimoniului fie el material sau imaterial, revine în principal :
- organisme internaționale specializate care au creat o serie de convenții și recomandări. Menționăm faptul că nu numai UNESCO s-a implicat în protejarea patrimoniului umanității dar și alte instituții preccum Consiliul Europei și Comisia Europeană. Astfel apare Convenția Faro sub egida Consiliului Europei. Acest document spre deosebire de cele apărute sub egida UNESCO se concentrează în principal pe modul în care patrimoniul cultural poate fi utilizat în mod durabil pentru a crea condiții economice și sociale favorabile supraviețuirii diverselor comunități (CETS 199 - Explanatory Report to the Council of Europe Framework Convention on the Value of Cultural Heritage for Society (coe.int) și introduce prin intermediul unor articole idei noi precum articolul 4 care întărește o idee cheie privind drepturile asupra patrimoniului cultural, sau articolul 14 care reafirmă necesitatea stabilirii unor conexiuni între patrimoniul cultural și societatea informațională.Și nu în ultimul rând amintim preocupările Consiliului Europei privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural (Consiliul Europei, 2014). Noutatea lucrărilor Consiliului Europei privind patrimoniul cultural constă în introducerea ideii de guvernanţă participativă în vederea dezvoltării unor cadre de guvernanţă. Acestea îi vor asigura patrimoniului cultural recunoașterea rolului de resursă comună în consolidarea legăturilor la nivel local, regional și naţional.
- statelor naţionale şi autorităţilor publice pe teritoriul cărora se află bunurile culturale sunt obligate prin lege să protejeze, să ocrotească și să conserve patrimoniul indiferent că acesta are o importanță la nivel național, regional sau local.
- comunitatea: aceasta moștenește în mod direct patrimoniul generațiilor trecute, tot ea își aduce contribuția la perpetuarea ei, participă activ la îmbunătațirea acestei moșteniri prin adăaugarea propriei experiențe, prin introducerea unor elemente moderne în compoziția și structura tradițională rezultând la final un patrimoniu la fel de valoros ca cel moștenit deoarce integrează și viziunea, filozofia și munca lor. Comunitatea crează ,, punți de legătură ,, între modern și tradițional având un rol important în formarea patrimoniului contemporan/modern. Ne focusăm însă pe rolul comunității artiștilor populari, ca actori în procesul de salvare a patrimoniului imaterial, întrucât proiectul nostru HEART a fost conceput pe baza acestui concept.
Urmăriți materialul video realizat în cadrul HEART.