Atunci când introduceți conceptul de patrimoniu într-un program comunitar de educație artistică, implicarea unui specialist în domeniul vizat este esențială. Veți contribui la cultivarea și consolidarea patrimoniului cultural imaterial local, adăugând în același timp profunzime și semnificație programului de educație artistică.

Selectarea unui element de patrimoniu

Primul pas în acest proces este selectarea tipului de patrimoniu pe care doriți să îl utilizați în proiect. Vă recomandăm să alegeți, pentru început, tradițiile care fac parte din comunitatea și culturalocală. Există activități, obiceiuri, abilități, anumite limbi sau bagaje de cunoștințe care sunt unice pentru locul în care vă aflați?

În cazul Oideas Gael, am ales forma de patrimoniu a "dinnseanchas", sau povestirea bazată pe mitologia numelor de locuri și a caracteristicilor geografice. Unii dintre factorii care au stat la baza alegerii acestei forme de patrimoniu au fost:

• Este o tradiție încă vie în localitate.
• Este specifică Irlandei.
• Se află în pericol de dispariție în următoarea generație.
• Nu este cunoscută sau practicată pe scară largă.

Recrutarea unui expert în patrimoniu

Poate fi util să analizați ce înseamnă termenul "expert în patrimoniu" în contextul proiectului dumneavoastră. Un astfel de expert va fi diferit în funcție de tipul de patrimoniu ales, de obiectivele proiectului și de contextul național și local distinct.

Pentru proiectul irlandez, am știut că trebuie să recrutăm o persoană cu o cunoaștere aprofundată a tradiției povestirii orale. Calificările academice sau profesionale nu au fost o prioritate pentru noi. Expertul nostru în patrimoniu urma să fie un participant activ la această formă de patrimoniu, un membru al comunității cu un bogat bagaj de cunoștințe indigene. În alegerea persoanelor pe care să le abordăm, am acordat prioritate candidaților care nu erau bine cunoscuți în afara comunității locale și despre care am considerat că aveau cunoștințe valoroase pe care trebuia să le înregistrăm și să le distribuim. Astfel, am rămas cu un grup restrâns de candidați.

Proiectul - pilot irlandez

Modul în care lucrați cu expertul în patrimoniu și îl includeți în activități va fi diferit în funcție de fiecare proiect în parte. În pilotul irlandez, forma artistică și forma patrimonială erau destul de diferite (muzică și povestiri). S-a decis ca structura programului să fie lăsată deschisă și ca acesta să fie conceput împreună cu participanții, în loc să fie planificat în avans. Din aceste motive, expertul în patrimoniu s-a implicat în calitate de participant.

Colaborarea noastră cu expertul în patrimoniu a implicat următorii pași:

1. Alegerea formei artistice și a formei patrimoniului ( echipa de proiect).
2. Luarea unei decizii cu privire la abordarea generală a proiectării în colaborare cu participanții ( echipa și formatorul artistic)
3. Cercetarea și alegerea unui expert în patrimoniu ( membrii echipei și formatorul artistic).
4. Stabilirea contactului și organizarea unei întâlniri cu expertul în patrimoniu, pentru a explica detaliat ideea proiectului ( echipă, formator artistic și expert în patrimoniu).
5. O seară de informare / o seară a porților deschise. Comunitatea locală a fost invitată să cunoască expertul în patrimoniu, formatorul artistic și echipa proiectului. Participanții au fost încurajați să pună întrebări, să facă sugestii și să se înscrie în program.
6. Întâlnirea inițială. În cadrul acestei întâlniri, expertul în patrimoniu a spus două povești pe care le-a selectat să le folosească în cadrul proiectului. Participanții au avut ocazia să asculte și să pună întrebări.
7. Au urmat alte 7 sesiuni, în timpul cărora au avut loc elaborarea, planificarea și desfășurarea componentei muzicale a proiectului. Expertul în patrimoniu a fost implicat în calitate de participant începând din acest moment.

Trebuie menționat faptul că fiecare dintre participanții la proiectul nostru pilot a fost membru al unei comunități de patrimoniu și fiecare ar putea fi considerat un expert în patrimoniu. Prin urmare, ne-am concentrat pe scoaterea în evidență a expertizei pe care participanții o pot avea fără să fie conștienți de aceasta. Am sperat că participanții își vor da seama de propria valoare și de rolul lor ca membri ai comunității patrimoniului și că vor deveni mai încrezători în rolul lor.

Proiectul -pilot finlandez

Forma de artă aplicată și meseria expertului în patrimoniu cultural imaterial au fost destul de diferite. Forma de artă a fost literația, iar forma de patrimoniu muzica populară. Expertul în patrimoniu Olli Seikkula a crescut în comuna Kaustinen și a învățat acolo modul tradițional de a cânta la vioară. Pe lângă abilitatea sa de a cânta melodii tradiționale și de a improviza folosind limbajul sonor specific Kaustinen-ului, el are o vastă cunoaștere a tradiției și a muzicienilor care au dus-o mai departe de-a lungul deceniilor și secolelor.

Totuși, în ceea ce privește modul în care arta literară și muzica populară s-au completat reciproc în cadrul pilotului, simpla interpretare a muzicii a fost cea mai importantă. Arta literară implică multă reflecție și gândire. Acest lucru este oarecum adevărat chiar și în afara scrisului informativ, când se pune accentul pe frumusețea cuvintelor, ritmurilor și tăcerii. Arta literară înseamnă reflecție asupra cuvintelor. Există pericolul ca aceasta să se întâmple doar în mintea noastră și să devină obositoare. Prin urmare, a fost foarte important să avem șansa de a asculta expertul interpretând muzică relevantă pentru demersul nostru.

Participanților li s-au dat, de asemenea, mici instrucțiuni de dans și s-au mișcat în ritmul muzicii. Muzica și dansul au făcut ca discuția despre sensul holistic al patrimoniului cultural imaterial să fie mult mai semnificativă. Muzica a dat putere scrisului, a deschis un spațiu mai propice pentru reflecție și gândire. Proiectul-pilot finlandez sugerează că îmbinarea unei forme de patrimoniu cu o formă de artă diferită ar trebui să fie luată în considerare și în alte proiecte viitoare.